Pustnicul Digital

Hristos a înviat!
(Iar pentru cei ce se îndoiesc vă spun tot eu: Adevărat a înviat!)

Urmăream Punctul de întâlnire cu Radu Tudor. De la începutul emisunii prezentatorul este total debusolat și nu reusește să înțeleagă de ce se înghesuia lumea la Sfânta Mănăstire Lainici cu ocazia canonizării Sfântului Irodion pe când la Roma, la beatificarea beautyficarea papei... lumea sta intr-o ordine perfecta cu aspect de masă amorfă, înțărcuiți, păziți și fără nici un motiv să se comporte ca o mulțime vie.

Cu de la sine putere și înarmat cu puține argumente am decis să-l luminez cu pâlpâirea înțelegerii mele pe Radu Tudor în materie de psihologia mulțimii creștinilor ortodocși. Nu va fi un raționament prea lung. Voi încerca să fiu scurt și concis pentru ca apoi să mă retrag iar în văgăuna mea digitală... întru dezvoltare de software.
Citeste restul acestui articol »

Un prieten mi-a relatat următoarea întâmplare și ispita pe care a avut-o. Deși l-am privit cu vădit scepticism (și am și râs copios ca prostu')... totuși, se dovedește mai mult decât reală. La final voi comenta puțin. Până atunci să urmărim firul evenimentelor.

Întămplarea

Mă întâlnesc cu un amic și, cum stăteam la un pahar de vorbă, îmi spune (cu [PD] sunt intervențiile mele):

Frate, să-ți spun ce ispită am avut. Și fii atent la ce-ți spun să nu cumva să faci ca mine dacă pățești vreo astfel de grozăvie.

Eram la calculator, târziu... nedormit de un număr semnificativ de ore. Se întâmpla prin ianuarie. Doar ce mă întorsesem după revelion și urma să plec iarăși pentru câteva săptămâni. Se adunase ceva timp de la ultima Spovedanie și, în scurtul interval în care trebuia să fiu aici... vroiam neapărat să mă spovedesc. M-am hotărât pe drum. Azi soseam, mâine urma să mă spovedesc. Nu eram pregătit, în nici un caz nu postisem măcar câteva zile dar... era o problemă de sincronizare. Aveam o fereastră de două zile în care trebuia să o fac.

Ajung la prânz acasă și eram decis a doua zi să mă Spovedesc. Îmi fac niște calcule, lucrez azi și mâine dimineață pregătesc lista. Lucrez ce lucrez și pe la 2 noaptea mă hotărăsc să mă culc. Aveam multe ore de nesomn la activ, mergeam spre 24. Și ușor încep să inchei treburile la calculator. 2+ noaptea, lumina închisă... doar o veioză răspândea o lumină plăpândă și becul de pe hol ardea mai consistent.
Citeste restul acestui articol »

Destul de des, când deschid o carte (duhovnicească, evident) găsesc ceva de folos... dar efectul este optim când nu o fac intenționat. Poate pentru că acele cărți sunt folositoare oriunde le-aș deschide dar e și mai bine când găsești ceva ce simți că te privește și te interesa. Așa am pățit aseară. Am scos din bibliotecă o carte, am citit și uitați ce am găsit.

Nimenea nu poate iubi sau crede cu adevărat, dacă nu se are pe sine însuşi pârăş al său. Căci când conştiinţa noastră se tulbură prin mustrările ce şi le face, nu mai e lăsată mintea să simtă mireasma bunurilor supralumeşti, ci îndată e cuprinsă de îndoială: pe de o parte doreşte acea mireasmă cu ardoare pentru experienţa lor anticipată prin credinţă, pe de alta nu o mai poate prinde cu simţirea inimii prin dragoste, din pricina deselor împunsături ale conştiinţei mustrătoare. Dar, curăţindu-ne pe noi înşine printr-o atenţie mai fierbinte, vom câştiga ceea ce dorim în Dumnezeu, dobândind o şi mai deplină experienţă.

Citeste restul acestui articol »

Citiți online mai jos sau descărcați documentul PDF de aici:

Sursă: Sfântul Serafim de Sarov: O biografie spirituală.
Citeste restul acestui articol »

Am primit de la ROrtodox următorul comentariu pe care l-am pus ca postare pentru că este foarte interesant și se aplică problemelor din zilele noastre despre lepădarea involuntaro-permanentă prin actele cu CIP propovăduită de unii. Comentariul începe astfel:

Mai off-topic .. despre "simpla" vânzare a sufletului "iremediabilă" prin actele cu cip.

Din viața Sfântului Vasile cel Mare:

Eladie, fostul ucenic al marelui Vasile, însuși văzător și urmaș al minunilor lui la moștenirea scaunului său, bărbat îmbunătățit și sfânt, a spus un lucru nemincinos ca acesta:

Un boier drept-credincios, anume Proterie, cercetînd Locurile Sfinte, a gîndit să dea pe fiica sa într-una din mănăstiri, să slujească lui Dumnezeu. Dar diavolul, care de la început urăște binele, a împins pe o slugă a lui Proterie spre dorirea fiicei stăpânului său. Văzând sluga că acest lucru este greu, spre care nici nu îndrăznea, simțindu-se nevrednic, a mers la un vrăjitor care locuia în acea cetate, căruia i-a spus toată dorința sa, și i-a făgăduit să-i dea mult aur dacă va face cu farmecele sale să ia de soție pe fiica stăpânului său.
Citeste restul acestui articol »

Citiți online mai jos sau descărcați documentul PDF de aici:

Introducere

Apologeticum flutură un citat de efect preluat din pr.Paisie care sună astfel:

A venit lepădarea [lipsește "de credință"] şi rămâne ca acum să vină fiul pierzării.

Dar dacă cercetăm puțin Sfânta Scriptură și pe Sfinții Părinți gasim atât citatul original cât și tâlcuirea:

II Tesaloniceni 2:3-4: Să nu vă amăgească nimeni, cu nici un chip; căci ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credinţă şi nu se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării, potrivnicul, care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu, sau se cinsteşte cu închinare, aşa încât să se aşeze el în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu.

Citeste restul acestui articol »

Cu ajutorul lui Dumnezeu, voi încerca să vă întăresc credinţa în veşnicia raiului şi să vă liniştesc sufletul. Problema care vă macină este următoarea:

Cum este cu putinţă ca iadul şi chinurile sale să fie veşnice? Aşa ceva nu se poate. Este contrar bunătăţii lui Dumnezeu.

Înainte de orice, vedeţi dacă ştiţi faptul că acest adevăr a fost revelat de Dumnezeu. Dacă nu ştiţi, citiţi aceste cuvinte, care sunt categorice şi nu lasă loc de interpretare: "Şi vor merge aceştia la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veșnică" (Matei 25, 46). Aşadar, este foarte clar: iadul este veşnic.

Lucrul acesta a fost spus de Domnul, Care pentru noi, oamenii, a luat trup omenesc, a suferit patimi înfricoşătoare, a murit, a înviat, S-a înălţat la ceruri şi a șezut de-a dreapta Tatălui, de unde Se interesează de mântuirea fiecărui om în parte.

De vreme ce aceste cuvinte au fost rostite de Cel Care a suferit atât pentru mintuirea noastră şi pe Care nu-L interesează nimic altceva mai mult decât să dobândim viaţa veşnică, ele trebuie să fie adevărate. Mi se pare că această concluzie la care am ajuns nu poate fi pusă la îndoială. Dar noi, cu mintea noastră slabă, ce am făcut? Ne-am lăsat ispitiţi şi am început să dezbatem adevărul Sfintei Scripturi şi veridicitatea interpretării ei, spunând: "Sau nu scrie așa, sau nu este interpretat corect". Gândul acesta ne-a satisfăcut atât de mult incât suntem gata să întoarcem totul cu susu-n jos ca să îl susţinem.

Avem textele vechi ale Evangheliilor, care spun: Şi vor merge aceştia la osândă veşnică; avem şi traducerile Noului Testament, în toate stă scris: Păcătoşii vor merge la osânda veşnică. Aşadar, nu este nici o îndoială că acestea au fost cuvintele Domnului.
Citeste restul acestui articol »

Apreciez enorm la Cuviosul Serafim Rose că nu spune despre o mulțime de chesti oculte ceva de genul: sunt prostii, falsuri. El spune simplu: sunt reale, drăcești. A doua abordare este mult mai eficace pentru ... să spunem ... cineva care privește un lac roșu. Nu îi spui că nu e roșu fiindcă îl vede ... dar îi spui adevărul, e roșu dar e sânge.

Am fost mult timp interesat de decorporalizare dar sfânta frică sădită în mine de Dumnezeu și chiar și sfânta lene m-au ținut departe de realizări deși teoretic eram total la curent cu tehnicile. Practica necesita mult timp, stăteai mult timp întins încercând să-ți cureți mintea de gânduri ca apoi să mai aștepți un timp se întâmple. Să-ți cureți mintea de gânduri era complicat rău de tot înainte dar aveam niște aparte cu frecvențe ce avuseseră niscaiva rezultate (nu ca acestea deși le-am testat și pe ele).

Cel mai departe am ajuns pe marginea stării de transă. Stateam întins, aveam vreo 10 minute fără gânduri și la un momentdat am simțit că mă balansam. Corpul era fix dar eu mă balansam fiind întins în pat. Automat, bazat pe lecturile precedente, mi-am dat seama că se apropie și a intrat sfânta frică în mine și m-am lăsat de tot. Și slavă Domnului ... că bine mi-a făcut. Mulți spunea că acolo poți să ajungi față în față cu temerile tale și nu eram deloc pregătit pentru așa ceva având o minte ... cum multe reziduuri pe care nu-ți dorești să le întâlnești. Dar e mai rău fiindcă acolo dai de draci, care sunt mai de temut decât temerile ce tot ei ți le insuflă. Există și riscul morții în timpul ieșirii.

Cei ce sunteți tentați de astfel de experiențe citiți mai jos o analiză clară și pentru un necreștin. Conține și o descriere excelentă a diavolului pe care am subliniat-o clar.

Fragment din cartea «Sufletul după moarte» a Cuviosului Serafim Rose

Cercetătorii experienţelor trăite „după moarte” din zilele noastre, se îndreaptă aproape în întregime către desluşirea acestora, către acel fel de literatură care pretinde că se bizuie pe experienţa trăită în „afara trupului”: literatura ocultă de veacuri, din Cărţile morţilor, egipteană şi tibetană, până la iniţiatorii şi maeştrii oculţi din zilele noastre. Pe de altă parte, nici măcar unul dintre aceşti cercetători nu dau atenţie învăţăturii creştine despre viaţa de după moarte sau izvoarelor scripturistice ori patristice pe care se bazează.
Citeste restul acestui articol »

Veți găsi în documentul atașat 3 capitole din cartea Starețului Dionisie Ignat de la Colciu - Lumea în vremurile de pe urmă (vol. 2):

1. Vremurile din urmă
2. Antihrist
3. 666 - Numărul Fiarei

Citiți online mai jos sau descărcați documentul PDF de aici. Întrebările sunt numerotate deci, dacă aveți comentarii, puteți menționa cu ușurință locația textului discutat prin numărul întrebării.
Citeste restul acestui articol »

Pregătesc un post despre CIP-uri și toată isteria (suspectă) lansată de frații (cam dezbinatori) de la Apologeticum și public niște materiale ajutătoare (pe care le voi menționa în acel post), acesta fiind unul dintre ele. Ca să fim clari de la început, pentru cei pe care îi interesează părerea mea:
NU SUNT DE ACORD CU EI ȘI VOI ARGUMENTA.

Citiți acum ce spunea Cuviosul Paisie Aghioritul despre actele cu CIP și trageți propriile concluzii... dar păstrați clară în minte expresia:

[...] Cartela, buletinul electronic, "înainte mergătoare ale pecetluirii", [...]

Citeste restul acestui articol »

Pildă despre smerenie

Se spune că un frate citise la Faptele Apostolilor că omul trebuie să fie mort pentru lume şi nu înţelegea cuvântul acesta. Atunci, s-a dus la Sf. Antonie, şi l-a întrebat despre aceasta. Iar sfântul l-a trimis pe frate să se ducă în cimitir şi să laude morţii până seara, apoi să se întoarcă la chilia lui. Fratele făcând aşa, s-a întors, şi sfântul l-a trimis a doua zi să-i ocărască. Făcând şi aceasta s-a întors la chilie, iar sfântul i-a zis: E, fiule, când i-ai lăudat pe morţi, ţi-au răspuns? Nu. Dar când i-ai ocărât? Fratele şi de data aceasta i-a răspuns că nu. Ei, aşa să fii şi tu ca morţii. Când te laudă cineva să nu te înalţi cu mintea, şi când te ocăreşte să nu te tulburi. Atunci înseamnă că eşti mort lumii.

Citeste restul acestui articol »

Am văzut acest filmuleț la SACCSIV și am fost uimit cât de bine realizat este. Deși este produs de Catholic Heroes of The Faith (Eroii papistași ai credinței), se omite faptul că acțiunea se petrece în 203 deci ... sunt pre-schismă și cam Ortodocși, dar fie, dacă nu au cu ce se lăuda post-schismă...

Filmulețul, disponibil parțial pe YouTube, prezintă exact pașii prigoanei ce ne așteaptă:

1. Opresiunea asupra creștinului și creștinismului (aș fi spus creștinului-Ortodox și Ortodoxiei dar noi suntem creștini, ei sunt papistași ... deci vine de la sine)
2. Ispita lepădării (prin familie, libertate) și minimalizarea ei (cum face diavolul cu orice păcat, e mic ... fă-l - apoi începe - ești osândit, nu mai există iertare pentru tine) și alegerea
3. Pedeapsa (martiriul) în caz de nelepădare (prin violență sau prin excluderea totală din societatea antihristului)

Este un filmuleț care, deși scurt (cât e disponibil mocca), te inspiră și te întărește. Țineți minte, nu este un film ecumenist. Este un film despre Sfinți Ortodocși (papistașii s-au rupt de Dreapta Credință) însușiți și promovați (destul de reușit) de papistași.
Citeste restul acestui articol »

Înainte de a începe lectura ... pregătiți-vă sufletește. Mintea mea este total incoerentă sărind ușor de pe Everest în Groapa Marianelor, dând o plimbare pe cămpie apoi în spațiu, amețind pe cei cu o gândire sănătoasă. Și mai toate cele scrise aici sunt de la mine deci nesigure. Ați fost avertizați.

Diavolul nu stă degeaba și un gând recurent își face loc:

Nu era mă mai bine dacă rămâneai în ignoranța ta? Nu renunțai la câteva chestii, nu îți dădeai seama că mai tot ce faci și gândești este păcat, nu te stresai ... îți trăiai viața liniștit. Etc... (înțelegeți ideea)

Dar nu eram ignorant!

Nu! Credeam în Dumnezeu deși Mântuitorul Iisus Hristos era pentru mine ... nu știu ce să spun fiindcă, de fapt, nu prea era. Era o amintire vagă a unei credințe bisericești în care oamenii erau controlați și păcăliți de interese materiale. Eram new-age-ist: eram cu reîncarnarea, karma, paranormalul, potențialul latent mental, extratereștrii, intratereștrii, fantome, dimensiuni multiple, existențe paralele, decorporalizare, călătorii astrale, ghizi spirituali, kundalini, biblioteca akasha, shambala, atlantida, cristale, hipnoză, autohipnoză, ... și multe, multe altele ... deși, slavă Domnului, nu le-am aprofundat niciodată destul la nivel practic.

Mă rugam destul de des dar nicicând nu mi-am cerut iertare în vreo rugăciune până la revenire. Nu dădeam în cap nimănui, nu furam, nu mințeam pentru a face rău material altora, ... repectam regulile binelui lumesc (nu afecta negativ pe alții nici fizic, nici material ... deși psihic nu aveam nici o reținere).
Citeste restul acestui articol »

Scrisoarea adresata de Sfantul Ignatie Briancianinov unei femei, care nu accepta ca sunt "multi chemati si putini alesi" si ca alesii sunt tocmai adevaratii ortodocsi.

Cititi textul urmator cu atentie ... sunt raspunsuri convingatoare pentru multe intrebari pe care le aveam si eu.

Continutul Scrisorii

Ce spectacol vrednic de plans si de plans in hohote: crestini care nu stiu in ce consta propriu-zis crestinismul! Privirea noastra intalneste acest spectacol neincetat; rareori vedem cate o exceptie, rareori putem intalni, in numeroasa gloata a celor ce se numesc crestini, unul care e crestin nu doar cu numele, ci si de fapt. Intrebarea: "De ce sa nu se mantuie paganii, mahomedanii si asa numitii eretici?" a devenit o intrebare obisnuita astazi. "Printre ei se gasesc oameni cat se poate de buni. A-i pierde pe acesti oameni buni ar fi contrar milei lui Dumnezeu!… Mai mult, aceasta e contrar chiar ratiunii umane sanatoase! Doar ereticii sunt si ei crestini. Sa te socoti mantuit iar pe membrii altor credinte - pierduti, este o nebunie, este o trufie fara margini!"

Citeste restul acestui articol »

Sfântul Iacob scrie: „Multă putere are rugăciunea dreptului”. Însă pentru ca rugăciunea celui drept să lucreze asupra unui păcătos, trebuie ca şi acela să se lupte cât poate. Caracteristică este şi întâmplarea de mai jos:

Un pelerin, căutând Sfinţi prin pustia Muntelui Athos, s-a apropiat de un ascet.
— Te implor, părinte, roagă-te pentru mine, căci am probleme mari.
Citeste restul acestui articol »