Pustnicul Digital

Am primit un telefon să mă uit pe OTV și am văzut o emisiune despre cele 4.500.000 de cartele imprimate printr-o mișculațiune pierdere a urmei via Consiliul Judeţean Brașov, cartele folosite pentru alimentarea populației în caz de forță majoră: război, cataclism ... măcel. Am ascultat emisiunea până la capăt și suspect este faptul că deși este o lege pentru a se face în fiecare an astfel de cartele și provizii ... se pare ca până anul acesta s-au cam fentat. Dar, acolo sus se așteaptă ceva ... așa că se pregătesc.

Culmea este că doar seara trecută la OTV a fost invitat un istoric militar (Mircea Dogaru) care spunea clar ce se întâmplă, cum se urmărește ruperea țării fiindcă este prea mare pentru gusturile UE ... și să nu cumva să ieșim în stradă că va fi măcel. Dl. Mircea Dogaru a vorbit ceva pe linia aceasta:

Extinderea Cuceririi Romane

Distrugerea Statului Român

Citeste restul acestui articol »

Cu ajutorul lui Dumnezeu, voi încerca să vă întăresc credinţa în veşnicia raiului şi să vă liniştesc sufletul. Problema care vă macină este următoarea:

Cum este cu putinţă ca iadul şi chinurile sale să fie veşnice? Aşa ceva nu se poate. Este contrar bunătăţii lui Dumnezeu.

Înainte de orice, vedeţi dacă ştiţi faptul că acest adevăr a fost revelat de Dumnezeu. Dacă nu ştiţi, citiţi aceste cuvinte, care sunt categorice şi nu lasă loc de interpretare: "Şi vor merge aceştia la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veșnică" (Matei 25, 46). Aşadar, este foarte clar: iadul este veşnic.

Lucrul acesta a fost spus de Domnul, Care pentru noi, oamenii, a luat trup omenesc, a suferit patimi înfricoşătoare, a murit, a înviat, S-a înălţat la ceruri şi a șezut de-a dreapta Tatălui, de unde Se interesează de mântuirea fiecărui om în parte.

De vreme ce aceste cuvinte au fost rostite de Cel Care a suferit atât pentru mintuirea noastră şi pe Care nu-L interesează nimic altceva mai mult decât să dobândim viaţa veşnică, ele trebuie să fie adevărate. Mi se pare că această concluzie la care am ajuns nu poate fi pusă la îndoială. Dar noi, cu mintea noastră slabă, ce am făcut? Ne-am lăsat ispitiţi şi am început să dezbatem adevărul Sfintei Scripturi şi veridicitatea interpretării ei, spunând: "Sau nu scrie așa, sau nu este interpretat corect". Gândul acesta ne-a satisfăcut atât de mult incât suntem gata să întoarcem totul cu susu-n jos ca să îl susţinem.

Avem textele vechi ale Evangheliilor, care spun: Şi vor merge aceştia la osândă veşnică; avem şi traducerile Noului Testament, în toate stă scris: Păcătoşii vor merge la osânda veşnică. Aşadar, nu este nici o îndoială că acestea au fost cuvintele Domnului.
Citeste restul acestui articol »

Un arab, un indian si un evreu povesteau miracolele divine prin care trecusera.

Arabul: Era o seceta groaznica si am ingenunchiat si m-am rugat lui Allah sa ma ajute. Si deodata, pe o raza de 100m in jurul meu a inceput sa ploua!
Indianul: Era o inundatie cumplita si am ingenunchiat si m-am rugat lui Budha sa ma ajute. Si deodata, pe o raza de 100m in jurul meu s-a oprit ploaia!
Citeste restul acestui articol »

Preluat de pe hotnews.ro (urmăriți comentariile, e DELIR), sursa originală CBS.

Locuitorii din Hillside (statul american New Jersey) s-au declarat scandalizati de un panou publicitar ce sustine "dreptul de a muri", transmite CBS. Grupul Final Exit Network, cel care a platit reclama, sustine ca ofera "indrumare" pentru adultii ce sufera de afectiuni grave si care vor sa-si ia viata.

Panoul publicitar, care este instalat pe Route 22 in Hillside, are inscriptia "Viata mea. Moartea mea. Alegerea mea". Grupul sustine ca o persoana care sufera de o afectiune dureroasa are dreptul sa se sinucida.

CBS scrie ca Final Exit Network (Grupul Ieșirea Finală ... sau Marea Ieșeală) a platit pentru panou, oferind in acelasi timp si adresa site-ului sau.
Citeste restul acestui articol »

Comentariu interesant de la cititorul Narcis la postul despre CIP-uri și lepădare:

Partea I

Devenim crestini prin Sfantul Botez = Taina de capetenie primita in mod CONSTIENT prin intermediul nasului ce da marturia de credinta pentru noi. Ca orice Sfanta Taina se administreaza unei persoane in deplina cunostiinta de cauza (legatura cu "credinta ta te-a vindecat"). Daca e pe asa, nu cred ca are cum vreun viclesug sa te faca sa cazi din Biserica - constient ai intrat, constient iesi / te lepezi. Cipul/pecetea/implantul etc. o vad ca fiind doar infrastructura.
Citeste restul acestui articol »

Un articol foarte bun ce merită citit și înțeles.
Preluat [plagiat :)] de la Încotro, Doamne? (citiți și pagina Despre)
Alin, mulțumesc pentru acest link.

Vreme de mai mulţi ani, am scormonit internetul în căutare de noi şi noi materiale despre ce se întîmplă dincolo de aparenţe, mai precis despre subiecte precum planurile masonice de dominare a lumii, microcipuri şi alte asemenea. Niciodată nu mi-a fost, însă, mai frică să urmăresc asemenea subiecte ca acum, recent, cînd dintr-odată, am văzut că ceea ce uneori părea a fi doar o „teorie a conspiraţiei” s-a materializat în ţara noastră mult mai devreme decît s-ar fi aşteptat aproape oricine. Am început, ca mulţi dintre oameni, să mă gîndesc serios la cele ce se vor întîmpla poate chiar în timpul vieţii noastre. Sentimentul de frică şi chiar de panică a ajuns la apogeu cînd, deunăzi, m-am încumetat în sfîrşit să mă uit la cele două filme prezentate recent de Altermedia în care Katherine Albrecht, fondatoarea CASPIAN (Consumers Against Supermarket Privacy Invasion and Numbering) prezintă în amănunt o viziune suficient de clară şi completă a ceea ce ne aşteaptă pe toţi, începînd de la introducerea chipurilor RFID în obiecte şi pînă la însemnarea oamenilor cu numărul lui Antihrist. Am urmărit cele două filme cu mare atenţie, cu un sentiment de teamă manifestă, pînă la final cînd, închizînd pagina de internet respectivă şi apucîndu-mă să fac cu totul altceva, am observant un lucru mai mult decît ciudat. Cu toate că abia vizionasem un film care mă tulburase nespus, la cîteva zeci de secunde după aceea, mă simţeam atît de bine dispusă, de parcă tocmai aş fi văzut un film bun de comedie sau de aventuri.

Pentru moment, am rămas perplexă. Ani de zile mi-a fost frică de aceste subiecte, iar acum, dintr-odată, eram veselă şi parcă eliberată de povară. M-am întrebat care putea să fie cauza, iar gîndul m-a purtat imediat spre un şir de întîmplări din trecut.
Citeste restul acestui articol »

Am primit acest comentariu și am zis să răspund într-un post separat. Dar consider că ar fi bine să citiți mai întâi postul despre înșelările de la final confirmate de profeția Sfântului Efrem Sirul.

Cititoarea M:

Toate profetiile de pe site-urile ortodoxe ma inspaimanta. Nu vreau sa traiesc vremurile din urma, nu stiu ce sa fac.
Teama mi-e amplificata si de reactiile f. curajoase cel putin la nivel aparent, ale administratorilor si cititorilor acestor site-uri.
Nu e unul care sa spuna: Mie teama, nu stiu ce sa o fac atunci. Parca as fi singura fricoasa.

Am ajuns la concluzia ca daca nu ma va ajuta Dumnezeu o sa se aleaga praful.
Practic Dumnezeu cu mila!

Citeste restul acestui articol »

Părintele Metodie românul de la Chilia "Sfinţii Teodori" din Karyes spunea că stareţul lui era foarte îngrijorat de sporirea duhovnicească a ucenicilor săi, deoarece era mustrat de conştiinţă pentru puţina ascultare de care dăduse dovadă el însuşi, şi că a murit cu această durere în suflet.

După câţiva ani părintele Metodie l-a văzut în vedenie pe stareţul lui şi l-a întrebat: Ce faci părinte? Unde te afli? Acela i-a răspuns:

Sunt bine, m-am mântuit. Dar cum m-am mântuit? Cu multă osteneală, deoarece n-am făcut ascultare de stareţul meu. După ce am murit m-a întrebat îngerul pe un ton aspru: "Ai vreo faptă bună? Ce ai făcut?". Atunci eu am răspuns: "Nu am nici o faptă bună, ci numai păcate, neascultările faţă de stareţul meu. Singurul lucru pe care îl am este nădejdea în Dumnezeu şi mila Lui".

Atunci îngerul s-a dus să întrebe, iar peste puţin a venit şi a spus: "De vreme ce ai recunoscut cu smerenie halul în care eşti şi ai nădăjduit numai în Dumnezeu, Hristos mi-a spus să te trec în rândul celor mântuiţi".

Citeste restul acestui articol »

Apreciez enorm la Cuviosul Serafim Rose că nu spune despre o mulțime de chesti oculte ceva de genul: sunt prostii, falsuri. El spune simplu: sunt reale, drăcești. A doua abordare este mult mai eficace pentru ... să spunem ... cineva care privește un lac roșu. Nu îi spui că nu e roșu fiindcă îl vede ... dar îi spui adevărul, e roșu dar e sânge.

Am fost mult timp interesat de decorporalizare dar sfânta frică sădită în mine de Dumnezeu și chiar și sfânta lene m-au ținut departe de realizări deși teoretic eram total la curent cu tehnicile. Practica necesita mult timp, stăteai mult timp întins încercând să-ți cureți mintea de gânduri ca apoi să mai aștepți un timp se întâmple. Să-ți cureți mintea de gânduri era complicat rău de tot înainte dar aveam niște aparte cu frecvențe ce avuseseră niscaiva rezultate (nu ca acestea deși le-am testat și pe ele).

Cel mai departe am ajuns pe marginea stării de transă. Stateam întins, aveam vreo 10 minute fără gânduri și la un momentdat am simțit că mă balansam. Corpul era fix dar eu mă balansam fiind întins în pat. Automat, bazat pe lecturile precedente, mi-am dat seama că se apropie și a intrat sfânta frică în mine și m-am lăsat de tot. Și slavă Domnului ... că bine mi-a făcut. Mulți spunea că acolo poți să ajungi față în față cu temerile tale și nu eram deloc pregătit pentru așa ceva având o minte ... cum multe reziduuri pe care nu-ți dorești să le întâlnești. Dar e mai rău fiindcă acolo dai de draci, care sunt mai de temut decât temerile ce tot ei ți le insuflă. Există și riscul morții în timpul ieșirii.

Cei ce sunteți tentați de astfel de experiențe citiți mai jos o analiză clară și pentru un necreștin. Conține și o descriere excelentă a diavolului pe care am subliniat-o clar.

Fragment din cartea «Sufletul după moarte» a Cuviosului Serafim Rose

Cercetătorii experienţelor trăite „după moarte” din zilele noastre, se îndreaptă aproape în întregime către desluşirea acestora, către acel fel de literatură care pretinde că se bizuie pe experienţa trăită în „afara trupului”: literatura ocultă de veacuri, din Cărţile morţilor, egipteană şi tibetană, până la iniţiatorii şi maeştrii oculţi din zilele noastre. Pe de altă parte, nici măcar unul dintre aceşti cercetători nu dau atenţie învăţăturii creştine despre viaţa de după moarte sau izvoarelor scripturistice ori patristice pe care se bazează.
Citeste restul acestui articol »

Primesc destule comentarii, toate pe același calapod:

Eu cred în sinea mea. Nu merg la Biserică și nu am treabă cu preoții că au jeepane și mult 'mălai' pe care sigur îl fură din donații. Etc... Tu ce zici?

Le citesc, mă întristez și ... le șterg. Sunt atât de înverșunați încât nu știu ce le poți spune să-i îndrepți. Pentru că ei nu au de fapt o problemă cu preoții ... dar folosesc această justificare (și vă spune asta un expert în justificări) pentru a evita Biserica și automat constrângerile vieții ce are ca țel moralitatea și trăirea creștină (am spus ca țel pentru că eu unul mai am mult până să treacă de la starea de țel la cea de obiectiv atins).

Am găsit acest text cu tâlc în Everghetinosul IV și am zis să-l pun aici, poate cineva ... cândva ... va trage vreo învățătură din el.
Citeste restul acestui articol »

Atâta duhoare există în iad, încât, dacă ar fi cu putinţă să vină în lumea noastră unui dintre osândiţii de acolo, tot aerul s-ar împuţi şi mulţime de oameni s-ar sufoca. Cine se îndoieşte de acest adevăr, să asculte această povestire înfricoşătoare (Exemplu de la părinţii pustiei):

Odată trăiau doi fraţi după trup, sub călăuzirea unui duhovnic care le vorbea deseori despre suferinţele iadului. Unul dintre ei s-a înfricoşat auzind acestea şi, ca să se mântuiască, s-a hotărât să se facă monah. Iar celălalt, necrezând în cele spuse de duhovnic, a rămas în lume, făcând tot felul de păcate. După câţiva ani, i s-a apropiat sfârşitul vieţii. Atunci, fratele său, monahul, întâlnindu-se cu el, l-a rugat ca după moarte să vină la el şi să-i spună cum este acolo şi dacă există cu adevărat chinuri în iad, aşa cum le-a povestit duhovnicul lor.
Citeste restul acestui articol »

Secțiunea despre România, extrasă din: Pustnicii Nevăzuți ai Ahtosului. Conține și profeția despre 2011 și încă niște detalii în plus.

Citiți online mai jos sau descărcați documentul PDF de aici.

Să dăm slavă Domnului că pentru astfel de drepți (ca cei despre care se vorbește în aceste pagini) ne mai rabdă încă.

PS: Mulțumesc fratelui mh. Theodosie N. pentru efortul depus la transformarea paginilor scanate în text.

În lunea din Săptămâna luminată, târziu, dună miezul nopţii, înainte de a mă culca, am ieșit în grădiniţa pe care o avem în spatele casei și am stat puţin, privind cerul înstelat, ca și când îl vedeam pentru prima oară. Mi se părea foarte adânc și parcă de sus s-ar fi auzit o cântare îndepărtată. Glasul meu a rostit așa: „Slăviţi-L pe Domnul Dumnezeul nostru și închinaţi-vă la așternutul picioarelor Sale". Un cuvios părinte mi-a spus odată că în orele acestea, cerurile sunt deschise. Aerul era înmiresmat de flori și ierburi. „Cerul și pământul e plin de slava Domnului".

Aș fi stat acolo singur până în zori. Ca și când n-aș fi avut trup sau vreo legătură cu pământul. Dar m-am gândit ca nu cumva să se trezească vreunul din casă și să se neliniștească pentru că lipseam. De aceea, am intrat și m-am întins în pat.

Nu mă luase bine somnul, nu știu dacă eram treaz sau dormeam, și văd în faţa mea un om cu privirea ciudată. Era foarte palid, ca un mort, dar ochii îi erau deschiși și mă privea înfricoșat. Faţa sa era ca o mască, ca a unei mumii; cu pielea lucioasă, de culoare galben-întunecat și lipită de capul mort, ale cărui scobituri te îngrozeau. Respira gâfâit și părea tare obosit. Într-o mână ţinea un lucru ciudat care nu am înţeles ce era, și cu cealaltă își apăsa pieptul ca și când l-ar fi durut.
Citeste restul acestui articol »

Am văzut acest anunț pe RăzboiÎntruCuvânt și am considerat oportun să-l adaug și aici.

Doamne, ajuta!

Intrucat s-a inteles exagerarea afiselor smintitoare de la Petru Voda, legate de actele biometrice si la porunca Parintelui Justin au fost date jos, doresc sa fac cateva precizari pentru duhovnicii care spovedesc persoane care cu stiinta sau nestiinta au primit documentele biometrice.

Principiul iconomiei trebuie sa primeze si dragostea fata de penitent sa fie temelia Spovedaniei. Se cere ravna fata de Hristos si invatatura Bisercii, dar cu pricepere si multa intelepciune, pentru a nu face rana si mai adanca.
Citeste restul acestui articol »

Veți găsi în documentul atașat 3 capitole din cartea Starețului Dionisie Ignat de la Colciu - Lumea în vremurile de pe urmă (vol. 2):

1. Vremurile din urmă
2. Antihrist
3. 666 - Numărul Fiarei

Citiți online mai jos sau descărcați documentul PDF de aici. Întrebările sunt numerotate deci, dacă aveți comentarii, puteți menționa cu ușurință locația textului discutat prin numărul întrebării.
Citeste restul acestui articol »